Trebuie sa cautam dragostea acolo unde suntem, chiar daca asta ne-ar costa ceasuri, zile,s aptamani de deceptii si tristetii. Caci in clipa in care pornim in cautarea iubirii, si ea porneste in intampinarea noastra. Si ne salveaza. – Paulo Coelho

....Oare ce o fi in sufletul acestor oameni?Oare la ce se gandesc ei acum?Unii dintre ei poate sunt fericiti,altii poate au multe suparari si nu mai reusesc sa vada frumusetea vietii care se cladeste prin lucruri marunte...Privesc pe geam atat de fascinata,parca am fost legata la ochii pana acum,este incredibil cum poti vedea atatea sentimente,atatea caractere,atatea tipologii pe o singura strada,este incredibil cum tristetea si fericirea impart aceasi strada...cum dragostea si suferinta se intalnesc in acelasi loc...Privesc pe geam,si sunt atat de relaxata,atat de linistita,sunt detasata de tot,parca sunt intr-o alta lume...pe M.nu o mai aud de minute bune...nu o mai pot auzi.....Vad pe geam un barbat cu un buchet mare de trandafirii albi in mana dreapta,as fi crezut ca este un barbat fericit si indragostit de sotia sa, daca nu era imbracat in negru si in mana stanga nu avea o coroana de flori pe care scrie"Pentru iubita mea sotie,te voi astepta mereu...".Cat de cruda poate fi viata uneori?Ce este sufletul lui pierzandu-si dragostea,femeia iubita cu care acesta a facut un pas important in viata...s-a casatorit.Ce ironie a sortii la pandit atunci cand si-au jurat in fata Domnului ca vor fi si la bine si la rau ,unul alaturi de celalalt si acum  ii duce o coroana cu flori pe care o va pune pe pamantul ce o va acoperi?...O durere imensa...odata cu el trec prin fata restaurantului un cuplu de indragostitii care se saruta..iar el ii daruieste prietenei sale un trandafir alb....Trandafirul,un simbol care este alaturi in momentele fericite si triste..
.stau si privesc incontinuare la persoanele ce trec pe strada..si....il vad pe El...pe Cel care il caut de 2 ani de zile...este imbracat exact ca atunci...nu pot sa cred,l-am gasit,nu am fost mai fericita niciodata in viata mea,trece prin fata geamului ,ma ridic de pe scaun lasand-o pe M. mirata si privindu-ma cu alerg afara ,sunt atat de fericita,nu-mi vine sa cred ca l-am gasit...ies afara si il caut in multime...unde este???nu-l mai vad!!A disparut ....!!!Nu cred...!!Raman in strada ,amestecata  in multime...amintindu-mi ca mai devreme ma miram de faptul ca fericirea se intalneste cu tristetea in aceeasi strada,iata ca mi s-a intamplat si mie.....Deodata o vad pe M. ca imi flutura mana in fata...hmmm,imi revin si parca totul a fost un vis....si o aud din nou pe M.vorbindu-mi de haine,de cosmetice...