Şi ai să citeşti zilnic de acum înainte, luni, ani, secole ceea ce se petrece în sufletul meu, dacă nu vii să-mi iei mâinile şi să descoperi în ochii mei marea dragoste pe care mi-ai sădit-o şi pe care nu poţi s-o fărâmi orice ai face, pentru că e opera ta, nu a mea.(Mihail Drumeș)

  Scrisoare catre iubirea vietii mele.....

     Inca nu ai aparut in viata mea, insa dorinta de a veni cat mai repede in viata mea ma arde incet incet. Imi doresc extrem de mult sa te privesc in ochii, sa te ating, iar gandul ca tu esti cel sortit mie sa-mi inunde sufletul, facand din mine o prizoniera a inimii tale in lanturile iubirii. De multe ori, mi te imaginez, stand langa mine si privindu-ma....insa alung repede acest gand, intrucat stiu ca este doar in imaginatia mea.
     Stii ca o viata intreaga te-am asteptat pentru a completa intregul din care amandoi am plecat spre a ne cauta din nou. Poate ca suntem suflete pereche, ce sunt sortite sa se intalneasca in fiecare viata, sub o alta infatisare si sub un alt nume, insa cu acelasi suflet si aceeasi iubire. Ma simt privilegiata sa stiu ca imi esti destinat, si ca nu voi muri pana cand scanteia iubirii noastre nu se va declansa. Cateodata, dorinta asta arzatoare de a te intalni ma duce pe culmile disperarii si imi doresc sa strig cat pot de tare, pentru ca TU, in orice colt de lume ai fi sa ma auzi si sa vii. Astfel, am insela destinul, care doreste sa ne intalnim doar la momentul potrivit...dar nu...nu vreau la momentul potrivit, te vreau mai devreme, vreau sa ma bucur de tine mai mult timp decat destinul doreste....Ma razvratesc impotriva destinului si te vreau aici,acum...iar daca a fi om inseamna a te conforma destinului, vreau sa demisionez din calitatea de a fi om, nu mai vreau....vreau sa fiu orice alta specie, care iubind se intregeste...
       Am sa iti spun ca ceea ce vom trai nu va fi o convietuire conform normelor societatii,,,, nuu....vreau sa traiesc betia sufletului...vreau sa am sufletul imbatat de iubirea ta....vreau sa ard si sa ma sting, pentru ca din nou sa ard  in bratele tale..urmand acest proces zi de zi si ceas de ceas....Vreau ca pasiunea sa ne mistuie pe amandoi in fiecare clipa...Vreau sa ma hranesc cu zambetul tau...vreau ca acesta sa fie pansamentul pentru orice tristete si durere pe care o voi intampina...vreau ca ochii tăi să strălucească, fiind inundați de pasiunea nebună dintre noi, vreau ca mâinile tale să reprezinte forța fantastică, care mă poartă către absolut....Te vreau! Aici și acum....
     Te rog, nu asculta de nimeni și scufundă-te în iubirea absolută odată cu mine....nu contează restul, nici măcar timpul...doar noi doi.... vreau ca vocea ta sa fie singurul sunet care il aud, vreau sa fii motivul pentru care zambesc dimineata.....Te vreau!Aici si acum...
    Însă, te rog să mă ierți, întrucât prinsă în monotonia si vâltoarea societății, dezamagita de toti masculii, nu am sa pot sa te recunosc si poate am sa te ranesc....poate nu am sa deschid ochii la timp si sa inteleg ca tu esti Adam al meu, dar ajuta-ma sa-mi dau seama...poate am sa aleg pe altcineva, dar stai langa mine si arata-mi ca tu esti acel El...
  Iarta-ma ca daca ne vom intalni si vom fi impreuna, la un moment dat voi pleca...nu este din vina ta, ci asa sunt eu...independenta imi sugruma iubirea si ma face sa renunt.....la Acea iubire....pentru care am visat o viata...Nu am sa iti pot spune ca voi pleca, pur si simplu voi pleca, sperand ca ma vei intelege si ma vei ierta...chiar daca prin plecarea mea te condamn la confuzie...
  Iarta-ma ca ti-am luat inima si am aruncat-o in cutia cu inimii, pe care le-am strans de-a lungul timpului, insa inima ta va fi cea mai valoroasa, pentru ca Tu erai alesul, dar eu m-am razvratit impotriva destinului si nu am ramas definitiv cu tine...
                                                                                                      Iarta-ma, Adam....